Femei elegante corpolente bune de pus în ramă, cu forme rotunde ca niște capodopere baroce, care umplu canapelele mai bine decât orice mobilă de design scandinav, devenind tablouri vii de carne somptuoasă și grație insolentă, femei cu șolduri care pot rescrie geografia patului, cu sâni comparabili cu munții din calendarele pastorale ale bunicilor, cu coapse care fac scaunele de restaurant să scârțâie a pasiune reprimată, până când simpla idee de a le privi devine muzeu ambulant, iar realitatea se transformă într-o expoziție permanentă unde vizitatorii nu mai pot distinge între artă și poftă carnală, între sculptură și futai de colecție.